marți, 13 noiembrie 2007

Tradarea

Tradare. Oare de ce se formeaza tradarea ?
Tradarea se produce din mai multe cauze. Se produce atunci cand simti ca ceva nu mai merge bine intre tine si o persoana, pentru ca te- ai saturat de o anumita pewrsoana si nu stii cum sa inchei orice legatura cu acea pesoana sau pur si simplu pentru ca asa te-ai educat tu pe tine insuti, mai pe scrut asa ti-e firea si tradezi in stanga si in dreapta pentru a arata ca tu poti sa reusesti orice si pentu a arata ca tu esti tare si poti orice. Dar gandeste-te ca nu e bine ceea ce faci. De ce ? Hai sa facem un mic exercitiu de imaginatie.
Imagineaza-ti ca ai un cerc restrans de amici. Putini. Tu ibcepi sa ii tradezi usor, usor pe fiecare. Unii se vor prinde de ceea ce urmaresti tu si iti vor intoarce spatele imediat. Si acum imagineaza-ti ca din c ercul tau restrans de cativa amici, ramai doar cu unul. Ce vei face ? Te vei tine si cu dintii de el pentru a nu il pierde ? Il vei trada si pe acestafara a-ti da seama ca nu faci bine ? Iti spun sigur ca daca asta iti e firea vei trada pana si pe ultimul tau amic. Insa daca iti dai seama ca ceea ce tu faci nu e bine vei incerca sa ii arati ca te schimbi, asta numai pentru a-l tine laga tine, pentru a nu ramane singur.
Si daca totusi vei alege ultima varianta, cea de-a doua crede-ma ca acest ultim amic al tau va suporta cat va putea sa suporte si el micile tradari pe care tu exerciti asupra sa. Insa gandeste-te ca la un moment dat nu va suporta ca el sa fie marioneta ta pe o tabla de sah si se va indeparta de tine. Asa vei ramane singur, fara nici un amic langa tine si vei ajunge la nebunie. Voi vorbi si despre asta mai incolo. In momentul in care te vei trezi singur vei incerca sa ii aduci inapoi pe toti amicii tai care i-ai tradat, insa ei nu vor mai vrea sa te recunoasca si nu vor ma vrea sa mai aiba de-a face cu tine. Vor mege dupa principiul "duap ce m-am ars cu ciorba suflu si in branza", o veche vorba populara.
De fapt side drept ce este tradarea.
Tradarea este o forma inconstienta de razbunare pe cei din jurul tau pentru tot ceea ce tu nu ai avut in trecut. Tot vine din temperamentul tau. Si daca temperamentul se formeaza undeva in jurul varstei de 7 ani totul se leaga de copilarie. De obicei ceea ce copiii sufera cat sunt mici ei cresc si se formeasza cu mici sau mari goluri sufletesti care in timp avanseaza. Aceste goluri sufletesti reapar la varsta adolescentei cand incep s descopere cu adevarat lumea si mediul inconjurator, cand incep sa se loveasca de probleme. Atunci tinerii vor incerca sa ascunda trecuutul fie al lor fie al familiei pentru simplul fapt ca ei nu sunt fericiti cu ceea ce sunt. Tot din cauza acestor probleme vor incepe si alte probgleme: cu dorgurile, cu alcoolul etc.

duminică, 11 noiembrie 2007

O mica abatere de la regula ...

Nu imi place sa ma abat de la reguli, dar acum asta voi face. Din pacate cu toate ca nu imi place acest lucru trebuie sa o fac. In primul rand nu imi place sa vorbesc despre viata mea pe anumite portaluri sau alte chestii de genul asta, dar acum trebuie pentru ca eu m-am invatat ca atunci cand sunt foarte fericita sa impartasesc fericirea ea cu absolut oricine.
De ce sunt fericita. Pentru ca am pus capat unei mici nepaceri ale vietii mele.
Ironia sortii. Dupa ce am scris articolul "Diferenta dintre a crede si a avea" am constatat acest lucru in viata mea.
Aveam o "prietena" exact modelul din cael articol si bineinteles ca am pus capat acelei "prietenii". Ea a vrut scandal, dar nu a avut. Dupa am spus: prietenii stiu ce patesc daca ma vorbesc pe la spate. Ea a stiut, dar asta dovedeste inca odata ca nu era prietena. Nu m-a deranjat ca eu am fost mereu alaturi de ea de N ori si numarul evenimentelor beplacute din viata mea la care ea a fost alaturi de mine este = cu 0 taiat, ci faptul ca nu a recunoscutca asa a fost si ca ea s-a folosit de mine si a vrut doar sa fie sadica, dar nu i-a reusit. Pentru ca atunci cand faci orice pentru ca unei persoane sa ii mearga totul prost te numesti sadic.Mai multe nu spun, deoarece m-a cam luat somnul.
Imi cer scuze pentru abaterea de la reguli. Regula acestui blog fiind a spune tot ceea ce gandesc si multe teme interesante gen cum au fost" Discriminarea" , "Cum arata lumea ?" si alte articole de genul acesta, bazate pe psihologie. Motto-ul blogului fiind " Cui ii place sa citeasca, cui nu , la revedere"

Diferenta dintre a crede si realitatea

Intre a crede ca ai ceva si realitatea e o difernta imensa. Oare va intrebati care este acea realitate. A crede ca ai ceva si chiar a avea ssunt doi termeni foarte diferiti si totusi apropiati.A crede este doar o idee psihologica si a avea este legat de cu totul si cu totul altceva, si anume realitatea.
Realitate verbului a avea este ca ai cu adevarat. Sa luam un examplu.
Sa zicem ca ai un prieten care tu crezi ca este prietenul tau sincer, adevarat si ca poti avea incredere in el oricand si ca iti va fii alaturi mereu. Bun. Dar imagineaza-ti ca prietenul asta al tau in timp, in sufletul lui se infiripa niste sentimente ascunse fata de tine pentru iubita ta. Tu nu stii , dar iti da de inteles din comportament. Ce faci ?Automat zici ca ti-se pare si ca este din cauza ca el, prietenul tau cel "sincer" nu are iubuta sau pentru ca de la un timp lucrurile in relatia lui cu iubita sa nu prea mai merg bine. Dar ce faci cand afli de la iubita ta ca acest prieten "sincer" i-a spus ei ceva ce tu i-ai ascuns ceva timp din diferite motive ? Faci pe prostul ? Incepi si urli la el si strici prietenia ? Sau taci din gura si te faci ca nu ai auzit ce ti-a zis iubita ta ? Hai sa facem un mic exercitiu de gandire. Asta pentru a-ti raspunde tie la anumite intrebari. Cam atat am avut de zis in acest articol. Gandeste-te.
Am scris acest aricol pentru a preveni prieteniile false, ceea ce urasc eu cel mai mult la oameni si pentru ca si eam trecut prin asa ceva si nu port concepe o prietenie falsa. Dac imi prind vreun prieyten ca ma minte ei stiu ce patesc.

joi, 8 noiembrie 2007

De ce ?

De ce ?
Pare o intrebare foarte simpla la care poti primi foaarte usor un raspuns, insa nu e asa de usor pe cum pare. Incearca sa faci un exercitiu: esti intr- camera, bar sau ce vrei tu cu un prieten care ae o problema si te intreaba pe tine "de ce?", de c i-se intanpla lui asta. CE faci ? Cum reqactionezi ? Tu ai sa spui acum ca ii vei da un raspuns care sa il ajute, dar crede-ma ca nu e o intrebare asa de usoara la care poti raspunde usor. In primiul rand te vei gandi ca "daca raspunsul care il voi da eu acum prietenului meu ii va influenta viata in rau?" apoi vei sta un pic pe ganduri cei coace un raspuns si ii vei da raspunsul care crezi tu de cuviinta sau vei spune speriat de intrebarea "de ce?" scurt "nu stiu".
De multe ori noi oamenii ne speriem de unele intrebari si ne blocam refuzand sa raspundem. Uneori ne inchidem in noi pentru a nu da socoteala la ceea ce facem noi si pentru a nu da explicatii fugim de lume si in acelasi timp fugim de noi.